• Skip to main content
  • Skip to primary sidebar
  • Skip to footer
  • Home
  • Confesiuni
    • Confesiuni
    • Sfaturi utile
    • Gânduri
  • București
    • București
    • Evenimente
  • Recenzii
    • Cărți
    • Filme
  • Contact
Confesiuni din taxi

Confesiuni din taxi

Blog

Confesiunile unei infirmiere din București

27 octombrie 2020 De bogdan Lasă un comentariu

Eram aproape de sfârșitul unei perioade lungi de astenie de toamnă când am întâlnit-o la comandă pe doamna Rodica. A fost prima zi cu soare și cer senin după o săptămână lungă în care a plouat destul de mult. Îmi aduc și acum aminte de cerul albastru de deasupra Bucureștiului pe care îl admiram cu doamna Rodica.

Nu mai știu dacă am încetinit pe primul pod de pe DN1, cum vii dinspre centură, pentru că de obicei mai stau polițiștii cu aparatul radar sau a fost din simpla dorință de a admira cerul, dar nici nu mai contează. Doamna Rodica a încetat să se mai uite pe geamul lateral și s-a mutat fix la jumătatea banchetei din spate pentru a admira și ea mai bine.

Cum am aflat că doamna Rodica este infirmieră în București

Cursa a fost destul de lungă, însă nu am discutat prea multe. Dar când am ajuns la adresă, doamna Rodica m-a întrebat dacă doresc să o aștept maxim 5 minute și ne întoarcem înapoi. Un calcul rapid a fost în capul meu. Altă comandă nu luasem până în acel moment. Mai făceam cel puțin 5 minute până într-o intersecție bună din care să pot fugi la comenzi. Iar cursa a fost destul de bună. Nu aveam nici un motiv să o refuz.

Vă aștept aici, i-am spus în timp ce-i dădeam restul.

După 3 minute s-a întors. Am pornit spre locul de unde am luat-o, dar pe un alt traseu, mai liber.

De cum s-a urcat a început să vorbească singură, neîntrebată.

Îmi povestește că la adresa unde am așteptat-o este o casă de bătrâni, iar ea este infirmieră. Lucrează acolo doar de o săptămână, însă firma respectivă are o politică foarte strictă în ceea ce privește pandemia în care ne aflăm acum. Lucrează 5 zile pe săptămână, weekend-urile le are libere, însă când revine luni la muncă trebuie să aibă testul de covid făcut. Nu prea are sens. Ziua în care eram noi era sâmbătă și în 24 de ore urma să primească răspunsul. Dar putea să ia virusul duminică, după ce făcea testul. O formalitate proastă marca made in România.

Din prima săptămână nu a văzut pe nimeni care să vină în vizită la vreo rudă lăsată la casa de bătrâni. Nu este sigură, dar crede că sunt restricții de vizită la persoanelor internate pentru a nu-i infecta cu virusul.

Povestea doamnei Rodica

Doamna Rodica a lucrat mulți ani în Italia ca infirmieră. A lucrat la multe centre de bătrâni, iar spre final, înainte să plece din Italia, a lucrat ca infirmieră la domiciliu. Este o meserie atât de bine plătită și fără sfârșit încât a dorit ca fata ei să urmeze un curs de infirmieră. Însă, ca o femeie ce nu se remarcă numai prin frumusețe, s-a ținut de capul fetei ca să-și mai obțină încă o diplomă, în alt domeniu.

Mi-a spus că fata ei este tânără, frumoasă și înaltă, iar ea și-a dorit mult să călătorească. Așa că a lucrat ca stewardesă. Dar a venit pandemia, iar acum muncește și ea pe baza diplomei de infirmieră.

Doamna Rodica s-a întors la începutul pandemiei în România. Și-a cumpărat un apartament pe lângă fata ei, ca să fie aproape de ea și s-a angajat ca infirmieră în București. A lucrat în destule centre de bătrâni de când s-a întors, suficient cât să-și facă o impresia despre cum merg lucrurile în România în domeniul acesta, luând în considerare că a lipsit atâția ani.

Banii nu au fost niciodată o problemă pentru ea, pentru că în domeniul acesta se plătește bine. Dar nu este de acord cu practicile la care conducerea închidea ochii, în centrele la care a lucrat.

Sfaturile unei infirmiere pentru cei care doresc să-și lase rudele mai în vârstă la centrele de bătrâni

Clienta mea, doamna Rodica nu recomandă nimănui, sub nici o formă să-și lase părinții, bunicii sau alte persoane în vârstă la centrele de bătrâni. Știu. Și mie mi s-a părut ciudat să aud cum o persoană nu-mi recomandă să folosesc serviciul de pe urma căruia ea și-a făcut o carieră. Da, o carieră. Pentru că în prezent este sunată în fiecare lună de oamenii din Italia la care a lucrat ca infirmieră la domiciliu, dacă dorește să se întoarcă acolo. Serviciul ăsta este foarte căutat și extrem de bine plătit. Însă acasă este mai important decât un salariu mai mare.

Motivul pentru care a schimbat mai multe centre de bătrâni din România de când s-a întors este că a văzut cum bătrânii sunt tratați, iar conducerea se face că nu vede. Majoritatea infirmierelor și asistentele din acele centre își bat „clienții” (bătrânii), atunci când nu sunt ascultători. Când rudele bătrânii sau bunicii, acestea îi obligă pe bătrâni să le spună că sunt tratați foarte bine, altfel vor fi din nou pedepsiți (bătuți), pentru că bătrânii nu au voie să stea cu propriile telefoane lângă ei. Tot membrii stafului au acces la bunurile personale ale bătrânilor.

Am întrebat-o cum se face că nu există camere de filmat la care copiii (care i-au internat pe bătrâni) să aibă acces și să-i vadă pe cei dragi când doresc ei. Mi-a răspuns că toate casele de bătrâni din România la care a lucrat au camere de filmat doar pe holuri, curte și sala de mese. Dar din saloane, acolo unde bătrânii sunt bătuți și neajutorați, copiii nu au camere cu ajutorul cărora să-i urmărească.

Sfatul doamnei Rodica

Este că cine dorește să ducă pe cineva la o casă de bătrâni, mai bine să angajeze o infirmieră la domiciliu. În felul acesta:

  1. părintele sau bunicul se simte mai bine că este acasă la el sau la copil/nepot, și nu abandonat la un centru de bătrâni, uitat și cu care vorbește doar o dată pe săptămână prin intermediul telefonului;
  2. se pot monta camere de filmat în locuință cu ajutorul căruia infirmiera poate fi urmărită de la distanță și în timp real, în cazul în care vă puneți întrebarea: bun, și dacă îmi fură din casă și pleacă?
  3. copilul/nepotul este mai împăcat când știe că părintele/bunicul său este tratat decent și nu bătut.

Descoperă mai multe confesiuni:

Își iubește fata în continuare, chiar dacă a dat-o în judecată
O iubire manifestată fizic
Confesiuni periculoase de la o stewardesă
Un italian care se simte ca acasă în România
De ce înșala barbații? Observații pe care le vor urî femeile

Similare

Din categoria: Confesiuni Etichete: Bucuresti, Clienti din taxi, Infirmieră, Sfaturi utile

Cele mai citite articole

  • Tariful la fiecare companie de taxi din București
  • Cum să afli cât costă o cursă cu taxiul
  • Șoseaua Kiseleff în epoca comunistă
Articol anterior: « M-am întors, dar nu am fost niciodată plecat
Articolul urmator: Black Friday 2020 | Live Blog – magazine și reduceri »

Reader Interactions

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Bara principală

Abonează-te la blog prin email

Introdu adresa de email pentru a te abona la acest blog și vei primi notificări prin email când vor fi publicate articole noi.

Discuții

AST Taxi București – Aplicație nouă de taxi

Protest taximetriști București

Motivele pentru care au protestat taximetriștii azi în București

Speed Taxi a redus tariful la 2,59 lei pe km

Evenimente

Black Friday 2020 | Live Blog – magazine și reduceri

Social Media Summit | București 2020

Am fost la vernisajul Stare de gratie la Galeria Sector 1

Tags

Arena Națională Bestseller Black Friday Bucuresti București București frumos Cinema Elvira Popescu Clienti din taxi Clienți din taxi Clienți frumoși Concerte Confesiuni Coronavirus Criza economică Cărți Cărți recomandate Dezvoltare personala Evenimente Experiente Film Film dramă Filme Netflix Filme pentru pretențioși Impresii de taximetrist Influencer LifeStyle Netflix O poveste reală Recenzie Recenzie filme Relații Romexpo România Scriitor Român Sfaturi utile Social media Speed taxi Tarif taxi Taxi Taxi București Taximetrist Tehnologie Top carti Traficul din București Vernisaj
Privacy & Cookies: This site uses cookies. By continuing to use this website, you agree to their use.
To find out more, including how to control cookies, see here: Politică cookie-uri

Footer

Lumea văzută prin ochii unui taximetrist

Mi-au trecut prin taxi până acum o armată de oameni. Întâlnesc zilnic tot felul de clienți: divorțați, plecați la muncă prin alte țări, golani, oameni de afaceri și celebrități.

Poveștile diferă, la fel și lecțiile ce pot fi trase din experiențele lor. Le povestesc cu plăcere în speranța că poate cineva învață ceva nou, se amuză sau pur și simplu dorește o ancoră cu realitatea.

Mai scriu și despre cărțile pe care le citesc, filmele și serialele pe care le vizionez, dar și locurile frumoase din București pe care de obicei lumea le descoperă de la taximetriști.

Mă puteți contacta prin adresa de email din pagina de Contact.

Recent

  • AST Taxi București – Aplicație nouă de taxi
  • Viața bate filmul: confesiuni despre iubire, trădare și ironia sorții
  • O gheișă de România
  • Poți să fugi, dar destinul te prinde din urmă
  • Motivele pentru care au protestat taximetriștii azi în București

Search

Confesiuni din taxi Copyright © 2025

 

Încarc comentariile...