Astăzi am participat la ultimul tur ghidat din cadrul proiectului: Cartierele Primăverii și Dorobanți: tipologii urbane, locuitori vechi și noi. Acest ultim tur ne-a fost prezentat de ghidul istoric Oana Marinache, iar turul s-a concentrat pe zona Kiseleff de la Piața Regelui și până la Arcul de Triumf, începând cu anul 1864.
Mai multe informații despre proiect, zonele vizitate și scopul proiectului, găsiți aici. Un tur impresionant, dintre cele la care am participat și cu o însemnătate majoră pentru București și istoria noastră – Am făcut un tur al vilelor nomenclaturii comuniste.
Până la jumătatea secolului XIX, zona Kiseleff era o zonă rezidențială. Puține case și mult teren, cam așa arăta zona, dar începând cu anul 1844, la anumite presiuni, încep să se scoată la licitație loturi de pământ, iar primul lot scos la licitație este cel de la intersecția străzilor (de azi) Șos. Kiseleff cu Str. Ion Mincu.
În perioada respectivă, un lot de pământ era mult mai mare decât cele din prezent, iar acel lot cuprindea și terenul pe care astăzi se află Ambasada Federației Ruse. În prezent, acel lot este împărțit în două.
Pentru că îmi place să mă repet, zona Kiseleff era mult mai simplă pe la jumătatea secolului XIX, iar forma zonei, casele și mulți dintre actualii proprietari, îi sunt meritele lui Mihail Kogălniceanu.
Mihail Kogălniceanu a adus multe schimbări țării și istoriei așa cum o știm azi, nu doar caselor din zona Kiseleff. Acesta a fost om politic, avocat, istoric, iar ulterior a devenit și prim-ministru al României în anul 1863. Printre multe alte funcții din diferite domenii, merită menționat și faptul că a fost printre cei care au pus bazele Partidului Național Liberal din România, a mai avut și un cuvânt important de spus când România a participat la Războiul Ruso-Turc din 1877-1878, care ulterior a dus la recunoașterea independenței.
Am mai trecut și pe lângă o casă tare frumoasă de pe Șos. Kiseleff nr. 10, care în prezent găzduiește un sediu de partid. După scurta prezentare istorică a casei, am ascultat un pasaj din cartea Kiseleff 10. Fabrica de scriitori de Marin Ioniță. A fost interesant pentru că în anul 1950 s-a înființat și în România o școală de literatură și critică literară, aceasta având sediul pe Șos. Kiseleff nr. 10. Printre studenți s-a aflat și autorul cărții de mai sus – Marin Ioniță și a fost tare interesant să ascult câteva memorii din începutul perioadei comuniste din România, în timp ce eram în fața acelui sediu de partid.
Mai departe am ajuns la Hotelul Triumf, care și acesta vine cu o istorie importantă pentru București și zona Kiseleff. Hotelul Triumf a fost construit în anul 1935 după planurile arhitectului Petre Antonescu, iar acesta a avut inițial scopul de a găzdui funcționarii Băncii Naționale a României în perioada interbelică.
Lasă un răspuns