În al doilea tur din cadrul proiectului Cartierele Primăverii și Dorobanți: tipologii urbane, locuitori vechi și noi, am asistat la un vernisaj-ghidaj în sediul Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi. În mare parte am auzit aproape aceleași informații de la turul precedent despre care am scris aici, cu diferența că acum am avut hărți vechi și imagini pe un video proiector care ne ajutau să înțelegem mai bine trecutul, iar în primul tur am văzut casele istorice pe viu.
De data asta a fost puțin mai interesant pentru că la vernisaj au participat mai mulți istorici, printre care și câțiva locuitori mai vechi ai zonei sau chiar și din alte cartiere care puteau veni cu informații suplimentare din propriile lor cunoștințe.
Nu am să vă umplu capul cu atâtea informații pentru că în primul rând nu am reținut chiar totul și posibil să greșesc câteva informații și în al doilea rând, puteți participa la acest de tur cu ghid în cadrul Muzeului Național al Hărților și Cărții Vechi și cu alte ocazii.
Diferența majoră este că acum este un proiect cu un sponsor în spate, totul este gratis și pentru că este un eveniment important la care participă oameni din diferite ramuri ale presei, mulți istorici, dar și oameni pasionați – toți în cadrul aceluiași eveniment, discuțiile pe lângă subiect și socializarea sunt foarte valoroase. Pe când dacă mergeți cu alte ocazii, nu veți avea în grup aceeași categorie de oameni.
În pauza dintre vernisaj și turul caselor de pe strada Londra, am stat la o mică bârfă, la o cafeluță, un biscuite, etc. În grupul istoricilor a venit la un moment dat un bătrânel născut și crescut în cartierul Dorobanți. Acesta a fost imediat asaltat de istorici pentru a-i cere cât mai multe informații ale zonei, dar și orice altceva mai putea să le spună despre Bucureștiul de altă dată, informații care lor le lipsesc și cu greu pot face rost de ele.
Tot acest bătrânel, împreună cu alții ceva mai tineri, dar care cunoșteau istoria caselor de pe strada Londra destul de bine, au fost sufletul petrecerii. Pentru că nu asimilau informațiile corect din prima sau pentru că aveau alte puncte de vedere, aceștia nășteau discuții contradictorii care mie mi-au plăcut cel mai mult. Discuțiile acestea duceau la povești ale zonei sau ale foștilor locuitori.
Eu văd aceste tururi ca pe niște momente în care un bunic îi spune nepotului o serie de povești vechi din alte vremuri, asta pe lângă informațiile de la ghid, informații pe care în mod normal le asimilezi citind o grămadă de cărți.
de casa lui Gopo s-a mentionat ceva?
Nu-mi aduc aminte. Dacă te interesează artiștii, pe 2 noiembrie este turul artiștilor și acolo ai șanse mari