Nu aveam de gând să scriu despre această întâmplare, mai ales că a trecut ceva mai mult timp de când s-a întâmplat, dar am întâlnit prea mulți oameni diferiți ce m-au făcut să înțeleg mai bine cât de important și frumos este să fii diferit.
Vreau să îți povestesc despre categoria de oameni ce par dubioși, ce nu se adaptează, ce sunt ca o pată de culoare pe un ecran alb-negru, dar care schimbă, dacă nu întreaga lume, sigur pe cei mai mulți din ea.
Primul astfel de caz pe care reușesc să mi-l amintesc acum, s-a întâmplat când am luat o domnișoară de la Ministerul Transporturilor din București, dar culmea, nu lucra acolo. Fusese invitată să discute modalități prin care să implementeze un proiect de-al ei, să fie ca niște lecții și informații despre motivele pentru care este bine să porți centura de siguranță în mașină, inclusiv în spate.
Toată discuția a plecat de la momentul când, după ce s-a urcat în spate, așa cum este și normal să se întâmple, domnișoara și-a pus centura de siguranță, înainte să-mi spună unde dorește să mergem, înainte de a pleca de pe loc. Un lucru normal, doar că în România nu este normal și, normal că m-am uitat la ea cu o sprânceană înclinată – de mirare, dar ea a simțit nevoia să se explice. Pentru străinii care vin în România, este normal să îi văd că fac asta, la ei este ceva normal, dar la noi, luând în considerare că în urmă cu 10 ani nu erai amendat pentru că nu purtai centura de siguranță, în față, ca șofer, da, acum sunt surprins când un român își pune centura în spate.
Explicația domnișoarei a fost puțin întreruptă la acel moment pentru că treceam pe lângă Palatul Victoria unde un protestatar se legase de gardul de protecție și amenința că își va tuna benzină și își va da foc, dar cum era poliție peste tot, n-am putut să ne uităm prea mult și am trecut mai departe. Ulterior am auzit la radio că bărbatul a fost oprit și nimic tragic nu s-a întâmplat.
Clienta mea a avut ceva experiențe neplăcute ca pasager, pe drumuri naționale și văzând că a scăpat doar datorită centurii de siguranță, a început să lucreze la un proiect prin care să-i facă și pe alții să înțeleagă importanța acesteia.
Proiectul a fost lung și fără prea multe reușite, mulți ani s-a străduit și a participat la multe interviuri prin care să-și promoveze proiectul, dar mereu a fost refuzată, până când…Până când, la invitația de la Ministrul Transporturilor la acea vreme, a avansat cu discuțiile la un nivel la care nu credea că va mai ajunge vreodată. Acum cred că urmează să apară și în programul copiilor din școli.
Mi-a mai spus că era obișnuită ca inclusiv prietenii ei să râdă de ea că își pune centura de siguranță în spate, atunci când plecau la munte sau la mare, că absolut toți se uitau la ea ca la o ciudată. Ciudățenia asta – obsesia ei a ajutat-o să creeze un program ce va fi folosit în toată țara, inclusiv cineva de la Uniunea Europeană o contactase cam în aceeași perioadă pentru mai multe discuții. Un om care era diferit față de ceilalți.
În urmă cu puțin timp am întâlnit o fată, chiar dacă, din păcate, doar pentru câteva ore, dar am reușit să văd cum diferitul este mai frumos decât cea mai strălucitoare stea din galaxie, cum a te crede cu defecte, de cele mai multe ori înseamnă să fii unic. Cum acel unic m-a făcut să nu mai dau atenție celor care pluteau prin jurul meu, pentru că eram fascinat de ea. Nu am avut nici timpul necesar să văd cât de specială este, dar a fost suficient de diferită față de majoritatea femeilor cu care interacționez zilnic, a avut acea sclipire unică și asta a fost suficient ca să o povestesc.
Am observat și am învățat că exact acei oameni care fac lucrurile invers, care nu se simt bine făcând ceea ce, poate, ție ți se pare normal și găsesc modalități diferite de a le face, au curajul de a duce lucrurile până la capăt și odată cu ele, să schimbe și lumea.
Acest gen de oameni m-au învățat că nu este nevoie să-i înțelegem. Înțelegerea o vor primi atunci când creația lor va ajunge la fiecare om și va aduce bucurie. Dar ei s-au obișnuit cu lipsa de înțelegere din partea oamenilor, iar atunci când o primesc, ei bine, nu știu cum să reacționeze la ea și fac alegeri pe care, ulterior ajung să le regrete.
Lasă un răspuns