Era o zi puțin atipică pentru mine. După câteva zile ploioase ieșise în sfârșit soarele, iar cerul senin te arunca într-o stare unde te puteai gândi numai la vacanță. Însă cu toată această bună-dispoziție, mie nu mi se legau lucrurile deloc. De dimineață am avut un match nou pe tinder și nimic din ce scriam nu ieșea deloc bine, nu reușeam să obțin finalizarea pe care o voiam. Însă cumva tipul ăsta mi-a ieșit în cale și l-am luat, oricum nici la comenzi nu avusesem prea mult noroc. A fost vorbăreț încă de la începutul cursei, dar nici prin cap nu-mi trecea că până la sfârșit îmi va povesti cum a vrut să facă o faptă bună, dar și-a luat mare țeapă.
Vorbea despre multe, dar cele mai multe subiecte erau de genul uite-l și pe ăsta cum s-a băgat. Nu avea deloc stare pe bancheta din spate și stătea aplecat spre față, în timp ce majoritatea clienților se scufundă pe banchetă. De aici am bănuit că este șofer profesionist și nu are stare, trebuie să fie atent la tot.
Ajungem în pasajul subteran de la Piața Presei și încă unul care se bagă aiurea îi atrage atenția, de data asta șoferul are plăcuța cu numere de Ucraina. A fost de parcă Didi din serialele animate cu Dexter, a păsat un buton. Primele au fost înjurături de care mă gândesc să vă scutesc. Doar că pe urmă a început cu o poveste interesantă, dar a naibii de tristă. Chiar mi s-a făcut milă de el.
Totul a început cu Domnul meu, ține cont că am vrut să fac o faptă bună. Pe urmă începe să-mi povestească cum era într-o zi cu familia la cumpărături și în parcare vine cineva la el care îi cerea bani pentru mâncare. Pretindea că este ucrainean și că nu mai are bani. Era acolo doar în tranzit, nu avea de gând să stea. I-a arătat un pașaport ce lui i s-a părut autentic și se vedea că este din Ucraina, îmi povestea clientul.
I-a spus să se ducă să-și cumpere de mâncare că ii plătește el cu cardul. Pe urmă îmi zice, după aia mi-am dat seama ce prost am fost că aveam 100 și ceva de lei pe care dacă îi dădeam, scăpam mai ieftin.
Partea și mai tristă a fost că era la cumpărături cu familia și fetița lui voia niște adidași noi pe care mulți colegi începuse să-i cumpere și voia și ea, doar că costau peste 600 lei. El i-a spus că nu are bani acum de așa ceva, deși îi părea rău că nu putea să-i îndeplinească dorința asta fetei lui.
Tipul a comandat de la mc de 600 lei. Ăsta aproape că a luat-o razna când a văzut, dar a zis că oricum nu face fapte bune prea des și nu putea să mai dea înapoi. Nu putea să-i zică familii ăsteia care erau în tranzit către altă țară și care fugea de război că nu vrea să le ia de mâncare.
Pe urmă și-a dat seama că are nevoie și de combustibil și i-a cerut bani și de asta. Dacă tot fac o faptă bună măcar să o fac până la capăt, și-a zis clientul. Du-te și alimentează că-ți plătesc eu. Oamenii ăștia săraci au ieșit din parcare într-un Tiguan model mai nou. A făcut plinul doar că a intrat de 80 de lei. Nici acolo nu și-a dat seama de țeapa pe care și-o lua.
Îi plătește, pleacă fiecare pe drumul lui ca weekendul următor să-l vadă tot acolo, făcând aceeași manevră, dar altcuiva. Acela a fost momentul când a știut ce țeapă și-a luat. Când a regretat că în loc să-i ia fetei lui adidașii pe care și-i dorea, a ajutat de fapt niște hoți. Și-a dat seama că în mașină intrase atât de puțin combustibil pentru că nu era primul care-i alimentase. Însă cel mai important, și-a dat seama că omul ăla îi ceruse bani de fiecare dată, nu voia mâncare sau combustibil, voia bani, dar dacă bani nu primea, era binevenit și așa.
S-a dus la femeia care urma să-i pice în plasă și i-a explicat că a trecut și el prin asta cu o săptămână în urmă. L-a înjurat puțin și au plecat.
InstaPress a zis
Foarte interesant si profund povestea ta, iubite! Este evident ca ai reusit sa-ti aduni fortele, chiar daca la inceputul zilei nu prea ti se legau lucrurile. Acest mic caz face parte din harmalaia lumii, in care magnificul curcubeu al oamenilor poate adanci uneori in cele mai adanci intunericuri. Fie ca aceasta poveste sa iti garner unele si mai multe lumini in suflet!