De cum s-a urcat în mașină și a început să-și suflece mânecile mi-am dat seama că va fi ceva memorabil. Era un ardelean și după tonul pe care l-a folosit când mi-a spus că trebuie să mergem să-i luăm prințesele, pardon, colegele de la hotel și apoi în centrul vechi, acela a fost momentul când am știut, am știut că voi avea parte de un mini-spectacol și chiar am râs, n-ai cum să dai greș cu ardelenii.
Era pentru prima oară în București și s-a prezentat ca un om ordonat și practic așa cum sunt majoritatea doctorilor tineri. A încercat să-și mascheze deranjul pentru că trebuia să ridice prințesele de la hotel când ar fi putut să se întâlnească direct în centrul vechi.
Pe drum au fost câteva telefoane scurte. Primul a fost că ele sunt gata, apoi că să le sune când ajunge în fața hotelului, iar ultimul a fost mai mult o ceartă că de ce întârzie, toate astea în mai puțin de 5 minute.
La ultimul telefon și-a exprimat direct și cu voce tare dezamăgirea că el trebuie să vină la ele ca apoi să meargă în centrul vechi (el habar nu avea unde este centrul vechi). În acel moment, pentru că așteptam la coada de la semafor, i-am făcut semn cu mâna că acolo este centrul vechi. A făcut o pereche de ochi mari de am crezut că vor ieșii afară din orbite și le-a închis telefonul. Domnișoara de la telefon mai vocifera ceva pe’acolo, dar el n-a mai rezistat.
Acela a fost momentul când el a realizat că este cărăușul lor.
M-a rugat să-l anunț cu 5 minute înainte să ajungem la hotel ca să le sune și să le luăm direct din drum. Planurile astea nu funcționează niciodată, am mai stat 10 minute în fața hotelului în condițiile în care el a fost sunat de 3 ori în 5 minute că ele sunt gata și că el întârzie.
După alte câteva minute s-au urcat în mașină și pe drum discutau (doar fetele, aparent ele mai fuseseră în București) unde să îi las – la Hanul lui Manuc sau în față la șelari. Câștigător a fost Hanul lui Manuc.
După câteva discuții fără rost despre cum unii doctori i-au șpăgi și alte scandaluri de prin presă din ultima vreme, am reușit să ajungem într-un final la destinație. Opresc aparatul și în timp ce domnul galant din față se pregătea să-mi plătească cursa care a costat mai mult decât dublu față decât ar fi costat dacă el le-ar fi așteptat direct în centrul vechi, domnișoarele se răzgândesc și îmi spun că de fapt vor în față la șelari.
Domnul ardelean care își pierduse din elan în ultimele 10 minute se uită umil la mine și ma roagă să le iert că sunt atât de indecise și să-i duc în față la șelari. Le spun că nu este nici o problemă, dar trebuie să pornesc din nou aparatul, asta însemna din start încă 2 lei. Mi-a spus că nu este nici o problemă.
Am plecat de pe loc spre noua destinație și în același moment el se pregătește să-și pună centura. Îi spun că nu este nevoie, iar el îmi spune zâmbăreț că mai bine să fie în siguranță decât să regrete. Opresc mașina, îi zâmbesc și îi spun că am ajuns la destinație. De data asta eram sigur că o să-i plesnească vreo venă.
De parcă nu ați venit să vizitați centrul vechi…
Asta a fost singura „ieșire” pe care a avut-o, în timp ce eu încercam să mă opresc din râs.
Citește și Genii, clienți din taxi și femei grăbite
M-a uimit cât de bine a putut să se abțină luând în considerare capul roșu, venele și ochii imenși pe care i-a făcut când a văzut că pentru 20 de metri colegele lui nu au fost în stare să meargă pe jos. De parcă de acolo le aștepta elicopterul și nu o plimbare lungă pe piatră cubică.
Pe drum, după primul episod cu telefonul, mi-a mărturisit că este dezamăgit de ele și de femeile asemenea lor. Sper să nu înțelegeți greșit acest mesaj, nimeni nu judecă pe nimeni, cu atât mai puțin sexul frumos, dar falsitatea și dorința de a atrage atenția, le fac să fie pe aceste femei cum nici unui bărbat întreg la minte nu vrea să vadă, mi-a mărturisit bunul doctor în timp ce se uita în gol pe geam.
Colegele lui erau aranjate de parcă urmau să petreacă în L.A, nicidecum că ar fi mers în centrul vechi unde la primul cutremur mai serios locul ăla devine istorie. El era pregătit să viziteze, să se plimbe, că aveau doar o zi liberă și nu voia să și-o petreacă prin bodegi. Dar tot dezamăgit mi-a spus: și ce să le fac? Ele sunt 3, iar eu unul singur. I-am răspuns că ați putea face ce poftiți, doar dvs. sunteți bărbatul și nu aveți nici o obligație față de ele.
În timp ce scotea banii ca să-mi plătească cursa, domnișoarele s-au dat repede jos din mașină, cred că am auzit ceva care semăna cu „O zi bună!”, dar pe urmă mi-am dat seama că venea de la mașina de lângă mine. Domnișoarele au alergat până în fața intrării în centrul vechi și se pregăteau de selfie, iar bunul doctor parcă nu-și mai revenea.
S-a uitat la mine, mi-a întins banii, mi-a închis ușa încet și a plecat drept. Mă uitam la el cum trece pe lângă fete fără să întoarcă capul, iar ele parcă pierdeau sânge prin unghii pentru că el a îndrăznit să nu le acorde atenție. Au strigat după el, dar nimic. Mândru ca un bărbat și-a văzut de treabă.
Au venit împreună doar pentru o convenție, dar nu erau obligați să facă totul împreună, nu era obligat să traverseze orașul pentru ele și cu siguranță că nu avea să rateze prima lui vizită în București din cauza unor pițipoance.
Citește și Omul are nevoie de activitate
Lasă un răspuns