Weekendul acesta am avut atât de multe discuții cu clienții cât nu am avut toată săptămâna la un loc. Oameni din diferite orașe, oameni cu o familie numeroasă, dar și oameni celibatari. Casnici, tineri, afaceriști, dar și bătrâni pensionari. O sumedenie de povești, întâmplări amuzante și experiențe unice.
Însă nici una nu m-a marcat atât de mult ca cea a unui bătrân pensionar și cu dizabilități.
Viața de bătrâni singuri
Pare ciudat că descriu această poveste tristă, dar am ajuns la ei prin comandă, pe aplicație. Însă nu clienții mei au făcut comanda, ci vecinii, care aveau smartphone.
Casa era cea mai mică de pe toată strada, aproape că îți lăsa impresia că la cel mai mic cutremur va cădea. Curtea mizeră, iar poarta înclinată de trecerea anilor și a pământului care s-a mișcat de-a lungul timpului și pe la colțuri avea vopsea care s-a decojit.
Pe parcursul cursei am aflat că la acea adresă locuiau soț și soție, amândoi bătrâni, singuri, ce trăiau doar din pensiile pentru oameni cu dizabilități și ajutoare sociale.
El, descris cândva ca om harnic și vioi, în urma concedierii de la fabrica unde a lucrat zeci de ani, a făcut un atac de panică. A avut câteva operații unde i-au fost scoase cheaguri de sânge, însă chiar și cu medicamentația pe care nu o respectă cum trebuie, tot nu-l ferește de alte cheaguri de sânge ce i se mai formează. Are și un început de parkinson. Este descris de sora lui ca om cu care nu te mai poți înțelege.
Soția lui abia mai vede și se deplasează la fel de greu ca el, însă doar ea se mai poate duce la piață.
Familia este de neînlocuit
Cei doi bătrânei nu au copii, iar acesta este regretul lor. Bătrânețea este mai grea și urâtă fără un copil sau nepot care să te viziteze, îmi spunea sora lui.
De la adresă am umplu portbagajul cu sacoșe pline cu haine, medicamente și alte obiecte necesare bătrânelului. Acesta urma să stea câteva săptămâni la sora lui, care nu îl poate lăsa așa. Acesta nu mai era în stare nici baie să facă, iar soția lui locuia în altă cameră, construită separat.
Norocul celor doi bătrâni pensionari este că el are două surori ce-i mai vizitează pe rând o dată pe săptămână. Le mai aduce de-ale gurii și alte obiecte grele pe care soția bătrânelului nu poate să le mai care de la piață.
Nu am putut să-i iau pe toți în mașină, din cauza numărului limitat de persoane care au voie în taxi pe timp de pandemie. Așa că toată cursa până în cartierul Rahova am discutat cu una din surorile lui, cea care avea să-și găzduiască fratele. Nu pot să-l las așa, când îl văd neputincios și singur.
Planuri de viitor
Cei doi bătrânei nu mai sunt în stare să facă planuri de viitor, dar au noroc că restul familiei locuiesc în același cartier, iar existența celor doi este un subiect pe care îl discută zilnic. După ce au văzut că în ultimele luni starea celor doi s-a înrăutățit, au decis că este timpul să vândă casa și spațiul mic de teren pe care îl au și să le cumpere o garsonieră sau apartament cu două camere mai aproape de ei, iar o nepoată să-i îngrijească.
Bătrânețea este urâtă când nu ai pe cineva aproape de tine. Când nu ai un copil, nu mai zic de nepoți care să-ți aducă un zâmbet pe față. Este grea când doi oameni sunt nevoiți să trăiască cu 1.900 lei, din care aproape jumate se duc pe medicamente. El nu mai poate să iasă din casă neînsoțit, prin urmare mai părăsește casa pentru a merge la plimbare prin cartier doar o dată pe săptămână.
O povață mai scurtă, dar asemănătoare
Tot săptămâna asta am auzit de la o clientă că o vecină de lângă ea a trecut casa și tot ce mai avea pe numele fetei, singurei fete. Aceasta a promis că va avea grijă de mama ei. De când a semnat moștenirea, cam de la începutul anului, fata ei nu a mai trecut pe acolo. Iar bătrânica este imobilizată la pat și este îngrijită de o femeie de servici, în urma unei sume de bani din pensia și așa de mizerie.
Iubiți-vă părinții, bunicii și aveți grijă de ei, cu atât mai mult dacă și ei au avut grijă de voi când erați mici. Oferiți de pomană o masă caldă unei bătrâne singure. Întrebați vecina care este singură și nu se mai poate deplasa singură la piață dacă are nevoie de ceva. Faceți un gest frumos și haideți să fim mai buni unii cu alții.
Offfff, mi se rupe sufletul cand vad sau aud asa ceva!