Caracterul unui om are mai multe nuanțe

Deși rădăcina acestei confesiuni este una de altă nuanță, vreau să vă transmit energia, hotărârea, dar și caracterul acestui bătrânel. Povestea lui este una tristă, pentru noi ca oameni civilizați și mai ales că s-a întâmplat în sânul aceleiași familii. Trebuie să precizez că dacă nu aș fi discutat prin mesaje cu o prietenă, înainte să mă ocup cu acest client, fără îndemnul ei nu aș fi inițiat conversația, pentru că bătrânelul era puțin cam morocănos.

Am inițiat conversația plecând de la curiozitatea mea cu destinația ce ne aștepta – Camera Notarilor Publici din București. O destinație destul de rară, cel puțin pentru mine. Clientul meu urma să facă o cerere pentru a primi o copie după un testament pe care soția lui l-a făcut. El avea acasă hârtia în original, dar cineva de încredere i-a furat-o, împreună cu câteva mii de euro. Cel puțin așa susținea el.

Soția nu mai era printre noi, iar testamentul, printre altele, specifica că unul dintre nepoții ei urma să primească un sfert din avere. Acel nepot avea cheie de la casa unde bătrânul locuiește și mai trecea pe la el ocazional. Într-una din dăți i-a furat banii respectivi și testamentul, cu el în casă, iar acum l-a dat pe bătrân în judecată că el este îndreptățit la toată averea. Fără acel testament, bătrânelul ar fi pierdut și ar fi trebuit să mai scoată bani de unde nu are, iar cu copia ce urma să o scoată, va câștiga.

O poveste destul de tristă, dar deja nu mă mai miră. Chiar în acest articol am scris mai în detaliu despre o experiență ceva mai traumatizantă. Probleme în cadrul aceleiași familii se nasc mereu, mai ales când nu există compatibilitate/chimie/dragoste, ci doar compromisuri și uite așa se nasc discuții, certuri, despărțiri, dosare de judecată, etc.

Dacă ar fi acum să mă gândesc la toate poveștile pe care le-am auzit despre astfel de certuri în aceeași familie, inclusiv articolul din paragraful de mai sus, în toate observ că oamenii care mi-au povestit – ei fiind cei pățiți, au reacționat de fiecare dată la o acțiune, au răspuns atacului, dar nu și acest bătrânel.

Când s-a urcat în mașină a avut ceva nevoie de la un trecător care aștepta la semaforul pentru pietoni și a spus că știe ce înseamnă că și el se află cu tatăl lui în aceeași situație dificilă când vine vorba de transport. De la distanță pare un bătrânel neajutorat când îl vezi cât de greu se deplasează, dar avea o putere în voce și era atât de hotărât să-l facă pe nepotul lui să piardă, iar apoi să-i ceară daune, de parcă acesta era singurul lui scop în viață. Are în jur de 90 de ani, o vârstă respectabilă.

Se pare că respectul nu a fost transmis mai departe. Dacă ceea ce spunea bătrânelul era real, acțiunile nepotului lui au fost de cea mai joasă speță. Unde mai pui că este și doctor, dar acest bătrânel a ieșit din zona lui de confort pentru a face ceea ce este corect. A plecat chiar și din cartierul lui la Camera Notarilor Publici din București pentru o hârtie. Nu mai părăsise cartierul de luni de zile, de la ultima ședință la tribunal.

Are în jur de 90 de ani și era de neoprit din a-și atinge scopul. Atitudinea lui m-a uimit, mai ales când văd în jurul meu atâtea compromisuri și atâta falsitate. Orașul ăsta este plin de oameni falși, oameni superficiali care se plâng de alți prieteni de-ai lor că nu sunt perfecți. Cum era vorba aia…râde ciob de oală spartă.

Acest bătrânel, deși l-a crescut pe acel nepot, se juca cu el de mic, acum plătește. El a simțit pe parcurs că acest copil o ia pe un alt drum și nu l-a mai dorit atât de aproape de familia lui, dar era nepotul soției. A simțit că nu este un om de încredere și nu l-a vrut aproape, dar nu a intervenit, iar acum plătește. Un compromis este cel mai redutabil adversar pentru că într-o zi, acel compromis se va întoarce și își va cere plata.

Citește și Un cuplu de bătrânei care nu sunt lăsați să se pensioneze