Zilele trecute am avut o clientă care a vorbit, s-a certat cu soțul ei la telefon pe toată durata cursei (aproximativ 40 de minute a durat cursa). Înainte de această clientă am mai avut două experiențe, ceva mai apropiate de viața mea personală ce m-au convins că trebuie să scriu despre asta. Nu am să ofer nici o informație despre ce am învățat eu din aceste experiențe și voi povesti doar experiența clientei pe care o consider plină de lecții (posibil să mai scap și câteva ceva din experiențele personale). Consider că cine dorește să devină mai bun, poate să învețe din această experiență fără să-i fie fluturate pe la nas greșelile.
Pe doamna Raluca am luat-o într-o zi din mijlocul săptămânii, pe la ora prânzului (foarte important detaliul ăsta), din fața Maternității Polizu. Părea destul de fericită de cum decursese consultația și chiar entuziasmată de ce avea să urmeze, dar apoi m-a rugat să o scuz că trebuie să dea un telefon. Era și normal. După un astfel de consult e bine să-ți anunți persoana apropiată de cum a decurs. Problema (da, problema) era că își sunase soțul.
Doar câteva minute, maxim 5 minute au vorbit despre ce i-a spus doctorul. Printre altele i-a transmis soțului că miercurea următoare trebuie ca ea să se prezinte înapoi la spital, pentru niște analize. Din ce am aflat mai târziu, acele analize reprezentau o simplă verificare, pentru că doamna Raluca bănuia că are niște probleme și fiindcă era gravidă, nu era liniștită până nu primea confirmarea că totul este în regulă. Doctorul nu era de aceeași părere, dar pentru liniștea ei a considerat că este mai bine să verifice și a programat-o pe repede înainte.
Problema a fost că în weekendul ce avea să vină și înainte de miercurea în care urmau analizele să fie făcute, ei urmau să plece în alt oraș, la mama lui. Problema și mai mare era că el voia să rămână acolo până miercuri și să se întoarcă seara. El îi tot cerea ei, insistent, să îi dea mesaj doctorului ca să mute în altă zi analizele. Doamna Raluca i-a spus că doctorul a programat-o printre picături și ar fi urât din partea ei să-i mai ceară și chestia asta.
Calmul doamnei Raluca a fost păstrat aproape pe toată durata cursei. I-a închis telefonul de vreo două ori, dar în rest a fost calmă. El nu înțelegea de ce soția lui nu dorește să mute ziua de analize, de ce i se împotrivește. I-a mai cerut ca reprogramarea pe care avea să o facă doamna Raluca, să fie undeva mai pe seară când el este liber ca să poată venii măcar aici și să nu fie nici în ziua în care el iese cu băieții la fotbal (aici cred că a fost prima oară când i-a închis telefonul).
Am observat, pe bază de experiență, că foarte multe femei nu vor să spună exact cum stau lucrurile, au pretenția ca bărbatul de lângă ele să înțeleagă situația și să ia măsurile necesare. Pot să spun că metoda asta funcționează în majoritatea cazurilor, dar când bărbatul pe care l-ai ales să-ți fie soț nu își face timp să vină la primul consult pentru viitorul copil și mai asociază meciul de fotbal cu prietenii cu probleme soției sale, aici nu mai este vina bărbatului. Aici este vina voastră, celor care acceptați un astfel de bărbat în viața voastră!
Au fost și câteva momente în care am văzut cum și-a lăsat umerii în jos de dezamăgită ce era și i-a spus clar ce așteptări avea de la el, dar răspunsul lui a făcut-o să piardă o lacrimă, iar suspinul a ales să și-l reprime ca să nu-i arate care era starea ei de fapt.
Nu părea să-i pese câtuși de puțin de probleme ei, ea vorbea mereu, îi oferea portițe prin care să revină la ea, dar el se comporta ca și cum deținea un lucru și acel lucru avea să facă cum el spune, trebuia doar să mai insiste de câteva ori. Ea a mai insistat puțin și a trecut la partea cu „amenințări” de genul: de acum schimbăm placa, o să vezi că totul va fi mai diferit.
Nu cred că am să înțeleg niciodată de ce se ajunge în punctul ăsta al relației. Doamnelor, la ce visați? Cu ce vă pierdeți timpul atunci când încercați să faceți un copil? Că de soț nu vă interesează prea multe. Chiar nu vă pasă că un copil va crește fără un tată în viața lui? Sau vă mințiți că el o să se schimbe atunci când face și el un lucru așa cum orice bărbat ar trebui să facă și începeți ușor ușor să faceți compromisuri?
Pentru mine a fost clar că doamna Raluca va naște acel copil fără taicăsu prin zonă și tot la fel de clar mi-a fost și faptul că acela nu a fost primul și nici ultimul episod de acest gen dintre ei. Dau cu respect fetelor care la vârsta de 30 de ani decid să pună punct relației în care au stat ani de zile, pentru că au realizat că decât pe cineva nepotrivit, mai bine lipsă și nu fac compromisuri doar ca să nu rămână fete mari și singure.
Recent am înțeles că pentru ca ceva frumos să se întâmple între două persoane este nevoie de timp, o prietenie puternică, solidă și încredere multă. Am mai observat că oamenii deosebiți sunt rari, iar eu am ales să nu mă joc cu inima mea.
Doamnelor, domnilor, treziți-vă! În România 1 din 4 cupluri divorțează. Vreți să contribuiți la statisticile astea?
Citește și De ce înșală bărbații? Observații pe care le vor urî femeile
Lasă un răspuns